Raportul privind Dezvoltarea Mondial? ?n 2018 ?ndeamn? la realizarea unor evalu?ri mai ample ?i la luarea de m?suri pe baz? de dovezi
WASHINGTON, 26 septembrie 2017 ¨C Milioane de elevi ?i studen?i din diverse ??ri cu venituri sc?zute ?i medii se confrunt? cu perspectiva pierderii unor oportunit??i ?i a ob?inerii ulterioare a unor salarii mai sc?zute deoarece unit??ile de ?nv???m?nt primar ?i secundar nu le ofer? educa?ia necesar? pentru a reu?i ?n via??. Avertiz?nd cu privire la ?criza educa?ional?¡° manifestat? la nivel global, ?ntr-un nou raport al B?ncii Mondiale se afirm? c? ?colarizarea lipsit? de transmiterea de cuno?tin?e nu constituie dec?t o oportunitate de dezvoltare irosit?, dar ?i o mare nedreptate fa?? de copii ?i fa?? de tinerii din toat? lumea.
Raportul privind Dezvoltarea Mondial? ?n 2018: cum s? ?nv???m s? ?ndeplinim f?g?duin?a educa?iei (World Development Report 2018: ¡®Learning to Realize Education¡¯s Promise¡¯) explic? faptul c?, ?n lipsa ?nv???rii, educa?ia nu-?i va putea respecta promisiunea de a contribui la eradicarea s?r?ciei extreme ?i de a crea oportunit??i comune ?i prosperitate comun? pentru toat? lumea. Chiar ?i dup? mai mul?i ani petrecu?i pe b?ncile ?colii, milioane de copii nu au capacitatea de a citi, de a scrie sau de a efectua opera?iuni matematice elementare. Criza educa?ional? amplific? diferen?ele sociale, ?n loc s? le mic?oreze. Elevii ?i studen?ii care sunt deja dezavantaja?i de s?r?cie, conflicte, gen sau diverse disabilit??i ajung la v?rsta adult? f?r? a fi ?nzestra?i m?car cu cele mai elementare aptitudini.
?Criza educa?ional? este o criz? de natur? moral? ?i economic?¡°, a declarat Pre?edintele Grupului B?ncii Mondiale, Jim Yong Kim. ?Atunci c?nd este realizat bine, actul educa?ional promite tinerilor un loc de munc?, c??tiguri mai bune, s?n?tate, precum ?i o via?? lipsit? de s?r?cie. Pentru comunit??i, educa?ia stimuleaz? inova?ia, consolideaz? institu?iile ?i sus?ine coeziunea social?. ?ns? toate aceste beneficii depind de ?nv??are, iar ?colarizarea f?r? transmiterea unor cuno?tin?e nu constituie dec?t o oportunitate irosit?. Mai mult dec?t at?t, constituie o mare nedreptate: copiii c?rora societatea le face cea mai mare nedreptate sunt exact aceia care au cea mai mare nevoie de o educa?ie bun? pentru a putea reu?i ?n via??¡°.
Raportul recomand? m?suri de politici publice concrete pentru a ajuta ??rile aflate ?n curs de dezvoltare s? solu?ioneze aceast? criz? educa?ional? profund? ?n zonele unde nevoia de educa?ie este mai profund?, utiliz?ndu-se dovezi privitoare la ceea ce func?ioneaz? ?i la ceea nu func?ioneaz? pentru a ghida procesul educa?ional din domeniul ?nv???m?ntului; ?i mobilizarea unei puternice mi?c?ri sociale menit? s? fac? presiuni pentru inducerea unor schimb?ri ?n educa?ie de natur? s? promoveze ?educa?ia pentru to?i¡°.
Conform raportului citat, ?n momentul ?n care o serie de elevi de clasa a III-a din Kenya, Tanzania, ?i Uganda au trebuit recent s? citeasc? o propozi?ie de genul ?Numele c?inelui este Puppy¡° ?n limbile englez? sau Kiswahili, trei sferturi din ace?tia nu au ?n?eles despre ce era vorba ?n propozi?ie. ?n India rural?, aproape trei sferturi dintre elevii de clasa a III-a nu au putut rezolva o sc?dere de genul ¡°46 ¨C 17¡±, iar dintre copiii de p?n? la clasa a V-a, jum?tate n-au putut realiza aceast? opera?ie matematic?. De?i aptitudinile adolescen?ilor brazilieni cu v?rsta de aproximativ 15 ani s-au ?mbun?t??it, dac? se p?streaz? actualul ritm de ?mbun?t??ire, nu vor putea ajunge la punctajul mediu din ??rile bogate ?n urm?torii 75 de ani. La abilitatea de a citi, ar fi necesari 263 de ani pentru a ajunge la punctajul ??rilor bogate.
Aceste statistici nu au ?n vedere cei 260 de milioane de copii care, din cauza unor conflicte, a discrimin?rilor, a disabilit??ilor ?i a altor obstacole, nu sunt ?nscri?i la ?coli primare sau secundare.
De?i nu toate ??rile aflate ?n curs de dezvoltare se confrunt? cu aceste diferen?e educa?ionale extreme, multe sunt departe de nivelul pe care ?i-ar dori s?-l ating?. Evalu?ri importante realizate la nivel interna?ional cu privire la nivelul de alfabetizare ?i competen?e numerice eviden?iaz? faptul c? elevul sau studentul mediu dintr-o ?ar? s?rac? ?nregistreaz? o performan?? mai slab? cu 95% dec?t omologul s?u dintr-o ?ar? cu venituri mari, ceea ce ?nseamn? c? ?ntr-o astfel de ?ar? mai bogat? un astfel de elev sau student ar putea beneficia de un plan de m?suri remediale. Mul?i elevi ?i studen?i cu rezultate foarte bune, afla?i ?n ??ri cu venituri medii, tineri ?i tinere care se afl? ?n sfertul frunta? al genera?iei lor, s-ar situa pe ultimele locuri ale clasamentelor unor ??ri mai bogate.
Raportul, ?ntocmit de o echip? condus? de economi?tii principali ai B?ncii Mondiale, Deon Filmer ?i Halsey Rogers, identific? acei factori care determin? aceste probleme educa?ionale; este vorba nu doar de modurile ?n care pedagogia ?i ?nv??area sunt disipate ?n prea multe ?coli, dar ?i de for?ele politice mai profunde care fac astfel ca aceste probleme s? persiste.
Este posibil? ?nregistrarea unui progres semnificativ
Raportul mai observ? ?i faptul c? atunci c?nd ??rile ?i conduc?torii acestora fac din ?educa?ia pentru to?i¡° o prioritate na?ional?, standardele educa?ionale se pot ?mbun?t??i ?n mod spectaculos. De exemplu, dintr-o ?ar? devastat? de r?zboi, cu un nivel al alfabetiz?rii foarte sc?zut constatat ?n anii 1950, Coreea de Sud ajunsese p?n? ?n 1995 la nivelul la care to?i copii erau ?nscri?i ?ntr-o form? de ?nv???m?nt de calitate ?nalt? (p?n? la nivelul secundar), elevii ?i studen?ii din aceast? ?ar? ?nregistr?nd cele mai ?nalte niveluri de performan?? ?n evalu?rile educa?ionale interna?ionale. Rezultatele ob?inute ?n Vietnam, ?n 2012, la PISA, un test OECD dedicat liceenilor, cu probe la matematic?, ?tiin?e ?i citit, au eviden?iat faptul c? elevii de 15 ani din aceast? ?ar? au avut un nivel similar cu cel al colegilor lor din Germania, chiar dac? Vietnam este o ?ar? mult mai s?rac?.
?n perioada 2009-2015, Peru a ?nregistrat una dintre cre?terile cele mai rapide din punctul de vedere al rezultatelor la ?nv???tur?, datorit? m?surilor de politici publice concertate. ?n mai multe ??ri (cum ar fi Liberia, Papua Noua Guinee ?i Tonga), s-a ?mbun?t??it substan?ial ?i ?ntr-un termen foarte redus capacitatea de a citi a copiilor din clasele mici, datorit? unor eforturi bine direc?ionate bazate pe dovezi.
¡°Singura modalitate de a ?nregistra progrese este s? ?identific?m adev?rul pe baza informa?iilor existente¡°. Dac? ?tim s? le interpret?m, informa?iile ne relev? un adev?r dureros. Pentru prea mul?i copii, ?coala nu ?nseamn? neap?rat ?nv??are¡°, a declarat Paul Romer, Economist-?ef al B?ncii Mondiale.
Pe baza dovezilor ?i a ?ndrum?rilor colectate ?n cadrul celor 20 de consult?ri extinse realizate ?n 20 de ??ri cu reprezentan?i ai guvernelor, ai organiza?iilor de dezvoltare ?i cercetare, ai organiza?iilor societ??ii civile ?i ai sectorului privat, raportul ofer? trei recomand?ri de politici publice:
1. ?nv??area trebuie evaluat?, astfel ?nc?t s? se transforme ?ntr-un obiectiv cuantificabil.
Numai jum?tate dintre toate ??rile aflate ?n curs de dezvoltare au un sistem de determinare a nivelului de ?nv??are la sf?r?itul ciclului primar ?i al ciclului secundar inferior de ?nv???m?nt. Sistemele de evaluare a elevilor bine concepute pot ajuta cadrele didactice s?-?i ?ndrume elevii, s? ?mbun?t??easc? managementul sistemic ?i s? concentreze aten?ia societ??ii asupra ?nv???m?ntului. Aceste m?suri pot fi utilizate ca fundament pentru exercitarea unor op?iuni de politici na?ionale, pentru a urm?ri progresul ?nregistrat ?i pentru a trage un semnal de alarm? asupra copiilor care r?m?n ?n urm?.
2. ?colile trebuie s? fie adaptate necesit??ilor tuturor copiilor.
Crearea unui nivel de manifestare comun, prin reducerea gradului de subdezvoltare ?i prin promovarea dezvolt?rii cerebrale cu ajutorul unei nutri?ii de calitate ?ncep?nd de la cele mai mici v?rste ?i prin stimularea copiilor, astfel ?nc?t ace?tia s? fie preg?ti?i pentru studiu la ?nceperea ?colii. Atragerea unor persoane dedicate ?n ?nv???m?nt ?i men?inerea nivelului de motiva?ie al acestora prin adaptarea activit??ilor de formare a cadrelor didactice care s? fie sus?inute ?i prin activit??i de mentorat. Utilizarea unor tehnologii care s? ajute cadrele didactice s? predea adapt?ndu-se la nivelul elevilor, consolid?nd nivelul de management al unit??ii de ?nv???m?nt, inclusiv al directorilor.
3. Mobilizarea tuturor celor care au interes fa?? de domeniul ?nv???m?ntului
Trebuie utilizate informa?ii ?i m?sur?tori pentru a mobiliza cet??enii, pentru a spori nivelul de responsabilizare ?i pentru a crea voin?a politic? necesar? sus?inerii reformei ?n ?nv???m?nt. Implicarea factorilor interesa?i, inclusiv comunitatea de afaceri, ?n toate etapele reformei educa?ionale, de la momentul elabor?rii, p?n? ?n etapa implement?rii.
¡°??rile ?n curs de dezvoltare sunt departe de nivelul la care ar trebui s? fie din punctul de vedere al ?nv???rii. Multe dintre ele nu investesc destule resurse financiare ?i majoritatea au nevoie s? investeasc? mai eficient. ?ns? nu este vorba doar de bani; ??rile trebuie s? investeasc? ?i ?n capacitatea oamenilor ?i institu?iilor care au sarcina educ?rii copiilor no?tri¡±, a declarat Jaime Saavedra, fostul ministru al educa?iei din Peru, ?n prezent Senior Director for Education ?n cadrul B?ncii Mondiale. ?Reforma educa?ional? este necesar? urgent ?i necesit? perseveren??, precum ?i armonizarea politicilor la nivelul guvernului, al presei, ?ntreprinz?torilor, cadrelor didactice, p?rin?ilor, elevilor ?i studen?ilor¡°. To?i ace?ti actori trebuie s? ?n?eleag? importan?a unui ?nv???m?nt mai bun ?i s? ?i cear? promovarea acestuia¡°.
