WASHINGTON, DC, 8 noiembrie 2010 – Remiten?ele c?tre ??rile aflate ?n curs de dezvoltare au constituit o surs? de finan?are extern? care a rezistat ?n fa?a recentei crize financiare globale, cu un flux care se a?teapt? s? ajung? la 325 miliarde USD p?n? la sf?r?itul anului curent, ?n cre?tere de la 307 miliarde USD ?n anul 2009, ?n conformitate cu ultimul Anuar al Migra?iei ?i Remiten?elor publicat de Banca Mondial? pentru anul 2011 (Migration and Remittances Factbook 2011). La nivel mondial, se a?teapt? ca fluxul remiten?elor s? ajung? la valoarea de 440 miliarde USD p?n? la sf?r?itul acestui an.
Banca Mondial? estimeaz? c?, dup? ce vor fi ?nregistrat un proces de recuperare p?n? la finele anului curent, remiten?ele ?nregistrate c?tre ??rile ?n curs de dezvoltare vor continua s? creasc? ?i ?n 2011 ?i ?n 2012, fiind posibil? dep??irea cifrei de 370 miliarde USD peste doi ani.
?Remiten?ele constituie o surs? vital? de sprijin financiar care spore?te ?n mod direct veniturile familiilor celor care migreaz? pentru a munci,” a declarat dl. Hans Timmer, Director pentru Perspective de Dezvoltare, ?n cadrul B?ncii Mondiale. ?Remiten?ele duc la investi?ii sporite ?n s?n?tate, educa?ie ?i afaceri de mici dimensiuni. Urm?rind mai bine tendin?ele ?nregistrate la nivelul migra?iei ?i remiten?elor, oficialii care elaboreaz? politici pot lua decizii avizate pentru a proteja ?i pentru a valorifica acest flux masiv de capital, care este de trei ori mai mare dec?t fluxurile de asisten?? social? oficiale,” a mai declarat dl. Timmer.
?n 2009, principalele ??ri din care au provenit remiten?ele au fost SUA, Arabia Saudit?, Elve?ia, Rusia, ?i Germania. La nivel mondial, ?n 2010 principalele destina?ii ale remiten?elor au fost India, China, Mexic, I-lele Filipine, ?i Fran?a. Cu toate acestea, ca pondere ?n PIB, remiten?ele sunt mai semnificative pentru ??rile mai mici — cu peste 25% ?n unele ??ri.
?n timp ce ??rile cu venituri mari r?m?n ?n continuare sursa principal? a remiten?elor, migra?ia ?ntre ??rile aflate ?n curs de dezvoltare este mai sporit? dec?t aceea dintre ??rile ?n curs de dezvoltare c?tre ??rile cu venituri mari, care apar?in OECD.
La nivel regional, varia?iunile ?nregistrate ?ntre regiunile aflate ?n curs de dezvoltare sunt semnificative, cu sc?deri ale remiten?elor ?n 2009 c?tre Europa, Asia Central?, America Latin? ?i Caraibe, Orientul Mijlociu, Africa de Nord ?i Africa Sub-saharian?, mai mari dec?t a?tept?rile*. Fluxurile c?tre Asia de Sud au crescut ?n anul 2009 mai mult dec?t a?tept?rile, iar cele c?tre Asia de Est ?i zona Pacificului au crescut doar ?n limite modeste.
??n anii 2008 ?i 2009, remiten?ele au reprezentat ?nc? ?i mai mult adev?rate surse salvatoare pentru ??rile s?race, av?ndu-se ?n vedere declinul masiv al fluxurilor de capital privat, generat de c?tre criz?,” a declarat dl. Dilip Ratha, Directorul Unit??ii pentru Migra?ie ?i Remiten?e ?n cadrul B?ncii Mondiale. ?Cu toate acestea, rata mare a ?omajului determin? multe ??ri care primesc emigran?i s? plafoneze fluxul de emigran?i, ceea ce probabil va ?ncetini cre?terea volumului remiten?elor. De asemenea, evolu?ia anumitor monede poate ?i ea influen?a fluxul remiten?elor, ?n mod absolut imprevizibil,” a mai ad?ugat Ratha.
?n plus fa?? de riscurile legate de criz?, exist? ?i anumite schimb?ri majore, de natur? structural? ?i de reglementare, care se manifest? pe pia?a global? a remiten?elor. Reglement?rile menite s? combat? infrac?ionalitatea financiar? au devenit un obstacol ?n calea adopt?rii unor noi tehnologii mobile de transfer de bani, pentru remiten?ele interna?ionale. ?Este nevoie s? se reanalizeze imediat reglement?rile ce guverneaz? remiten?ele prin telefonia mobil? ?i s? se reduc? riscurile opera?ionale,” a spus dl. Ratha.
Conform anuarului pe anul 2011, ?n fruntea destina?iilor emigran?ilor se afl? SUA, urmat? de Rusia, Germania, Arabia Saudit?, ?i Canada. Principalele ??ri de destina?ie pentru emigran?i, ?n raport cu popula?ia proprie, sunt Qatar (87%), Monaco (72%), ?i Emiratele Arabe Unite (70%), Kuweit (69%), ?i Andorra (64%). Se a?teapt? ca Mexic–SUA s? constituie cel mai mare coridor al migra?iei mondiale ?n acest an, urmat de Rusia–Ucraina, Ucraina–Rusia, ?i Bangladesh–India.
Tabelul 1: Perspectivele remiten?elor c?tre ??rile aflate ?n curs de dezvoltare, ?n perioada 2011-12
2007 |
2008 |
2009 |
2010e |
2011p |
2012p |
|
miliarde USD |
||||||
??ri ?n curs de dezvoltare |
278 |
325 |
307 |
325 |
346 |
374 |
Asia de Est ?i Zona Pacificului |
71 |
85 |
86 |
91 |
98 |
106 |
Europa ?i Asia Central? |
39 |
46 |
35 |
37 |
39 |
43 |
America Latin? ?i Caraibele |
63 |
65 |
57 |
58 |
62 |
69 |
Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord |
32 |
36 |
34 |
35 |
37 |
40 |
Asia de Sud |
54 |
72 |
75 |
83 |
87 |
92 |
Africa sub-saharian? |
19 |
21 |
21 |
21 |
22 |
24 |
??ri cu venituri mici |
17 |
22 |
22 |
24 |
26 |
29 |
??ri cu venituri medii |
262 |
303 |
285 |
301 |
319 |
345 |
Nivel mondial. |
385 |
443 |
416 |
440 |
464 |
499 |
Rata de cre?tere (%) |
||||||
??ri ?n curs de dezvoltare |
22,8% |
16,7% |
-5,5% |
6,0% |
6,2% |
8,1% |
Asia de Est ?i Zona Pacificului |
23,7% |
20,2% |
0,3% |
6,4% |
7,2% |
8,5% |
Europa ?i Asia Central? |
38,5% |
16,5% |
-22,7% |
3,7% |
6,5% |
10,4% |
America Latin? ?i Caraibele |
6,9% |
2,2% |
-12,0% |
2,0% |
7,6% |
10,0% |
Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord |
21,5% |
11,8% |
-6,3% |
5,3% |
4,5% |
6,7% |
Asia de Sud |
27,1% |
32,5% |
4,5% |
10,3% |
5,1% |
6,3% |
Africa sub-saharian? |
46,7% |
14,9% |
-3,7% |
4,4% |
4,5% |
6,7% |
??ri cu venituri mici |
27,6% |
32,5% |
2,4% |
8,2% |
8,7% |
9,0% |
??ri cu venituri medii |
22,5% |
15,7% |
-6,0% |
5,8% |
6,0% |
8,0% |
Nivel mondial. |
21,1% |
15,1% |
-6,1% |
5,8% |
5,4% |
7,5% |
e= estimat; p=prognozat
Sursa: Estim?ri ale B?ncii Mondiale, realizate pe baza datelor preluate din Balan?a de Pl??i a FMI privitoare la Anuarul Statistic de Pl??i pe anul 2009, precum ?i pe baza datelor comunicate de b?ncile centrale, de agen?ii na?ionale de statistic?, precum ?i de birourile de ?ar? ale B?ncii Mondiale.
* ?ncep?nd din anul 2009, regiunea aflat? ?n curs de dezvoltare din Europa ?i Asia Central? exclude Polonia, care a fost reclasificat? ca ?ar? cu venituri mari. Analiza trendurilor au condus la reclasificarea Poloniei.
