9 iunie 2010, Washington, DC — Redresarea economic? global? continu? s? progreseze, dar criza datoriilor din Europa a creat noi obstacole pe drumul spre cre?terea sustenabil? pe termen mediu, avertizeaz? ultimul raport al B?ncii Mondiale, Previziuni Economice Globale 2010, lansat online ast?zi.
Banca Mondial? prevede o cre?tere a PIB la nivel global ?ntre 3.1 ?i 3.3 procente ?n 2010 ?i 2011, o consolidare ?ntre 3.2 ?i 3.6 procente ?n 2012, r?sturn?nd declinul procentual de 2.1 din 2009. Economiile ?n curs de dezvoltare se a?teapt? s? creasc? ?ntre 5.9 ?i 6.1 procente ?n fiecare an, ?ntre 2010 ?i 2012. Cu toate acestea, ??rile cu venit ridicat se a?teapt? s? aib? o cre?tere ?ntre 2.0 ?i 2.3 procente ?n 2010 – insuficient pentru a anula contrac?ia procentual? de 3.3 din 2009 – urmat? de o cre?tere procentual? ?ntre 1.9 ?i 2.4 ?n 2011.
?Performan?a mai bun? a ??rilor ?n curs de dezvoltare ?n cadrul cre?terii multipolare mondiale de ast?zi confer? siguran??”, a spus Justin Yifu Lin, Economist ?ef al B?ncii Mondiale ?i Vice Pre?edinte Senior pentru Economia Dezvolt?rii. ?Dar, pentru ca redresarea s? se men?in?, ??rile cu venit ridicat trebuie s? profite de oportunit??ile oferite de cre?terea mai puternic? din ??rile ?n curs de dezvoltare.”
Redresarea se confrunt? pe termen mediu cu mai multe impedimente, incluz?nd fluxul redus de capital interna?ional, ?omajul ridicat ?i capacitatea excedentar? care dep??e?te, ?n multe ??ri, 10 procente. Potrivit raportului, ?n timp ce impactul crizei europene a datoriilor a fost p?n? acum controlat, cre?terea prelungit? a datoriilor suverane ar putea s? fac? mai scumpe creditele ?i s? reduc? investi?iile ?i cre?terea din ??rile ?n curs de dezvoltare.
Pe latura pozitiv?, comer?ul mondial de m?rfuri a reac?ionat brusc ?i se a?teapt? s? creasc? cu aproape 21 procente ?n acest an, ?nainte ca ratele de cre?tere s? se mic?oreze la aproape 8 procente ?n 2011-2012. Aproape jum?tate din cre?terea cererii globale ?n 2010-2012 va proveni din ??rile ?n curs de dezvoltare.
Previziunile B?ncii Mondiale presupun c? eforturile FMI ?i ale institu?iilor europene vor limita ?nt?rzierile de plat? sau restructur?rile majore ale datoriilor suverane europene. Dar chiar ?i ?n acest caz, ??rile ?n curs de dezvoltare ?i regiunile cu schimburi comerciale ?i leg?turi financiare str?nse cu ??rile cu venit ridicat foarte ?ndatorate pot resim?i serios aceste efecte ?n valuri.
?Stimularea cererii, ?n ??rile cu venit ridicat, devine tot mai mult o parte a problemei ?n loc s? constituie o solu?ie”, a spus Hans Timmer, director al Grupului de Proiec?ii din Banca Mondial?. ?Un control mai rapid asupra cheltuielilor ar putea reduce costurile de ?mprumut ?i s? intensifice cre?terea pe termen mai lung at?t ?n ??rile cu venit ridicat c?t ?i ?n ??rile ?n curs de dezvoltare.”
Indiferent de cum evolueaz? situa?ia datoriilor din ??rile europene cu venit ridicat, un al doilea ciclu de criz? financiar? nu poate fi exclus ?n anumite ??rile ?n curs de dezvoltare din Europa ?i Asia Central? unde ?mprumuturile neperformante ?n cre?tere pot amenin?a solven?a sectorului bancar din cauza redres?rii ?ncete ?i a nivelurilor semnificative ale datoriilor pe termen scurt.
???rile ?n curs de dezvoltare nu sunt imune la efectele unei crize a datoriilor suverane din ??rile cu venituri ridicate”, a spus Andrew Burns, manager pentru macroeconomie global? din Banca Mondial?. ?Dar ne a?tept?m ca multe economii s? continue s? evolueze pozitiv dac? se concentreaz? asupra strategiilor de cre?tere, ?mbun?t??esc mediul de afaceri sau eficientizeaz? cheltuielile. Scopul lor va fi s? se asigure c? investitorii continu? s? fac? diferen?a ?ntre riscurile lor ?i cele ale ??rilor cu venit ridicat.”
Multe ??ri ?n curs de dezvoltare vor continua s? se confrunte cu serioase decalaje financiare. Fluxurile de capital privat spre ??rile ?n curs de dezvoltare sunt prev?zute s? ??i revin? doar modest, de la 454 miliarde $ (2.7 procente din PIB-ul ??rilor ?n curs de dezvoltare) ?n 2009 la 771 miliarde $ (3.2 procente din PIB) p?n? ?n 2012, ?nc? mult sub cele 1.2 trilioane $ (8,5 procente din PIB) ?n 2007. Per ansamblu, decalajul financiar al ??rilor ?n curs de dezvoltare este prognozat a fi de 210 miliarde $ ?n 2010, sc?z?nd la 180 miliarde $ ?n 2011 – sub cele 352 miliarde $ estimate ?n 2009.
?n urm?torii 20 de ani, lupta ?mpotriva s?r?ciei ar putea fi obstruc?ionat? dac? ??rile sunt for?ate s? taie investi?iile ?n produc?ie ?i capital uman din cauza ajutorului pentru dezvoltare mai sc?zut ?i a impozitelor pe profit reduse, se arat? ?n raport. Dac? fluxurile de ajutor bilateral vor intra ?n declin, ca ?n trecut, acest lucru ar putea afecta ratele cre?terii pe termen lung ?n ??rile ?n curs de dezvoltare – cresc?nd poten?ial num?rul celor extrem de s?raci cu p?n? la 26 milioane ?n 2020.
Not? pentru jurnali?ti:
Banca Mondial? va actualiza de dou? ori pe an previziunile de cre?te pe termen scurt, prin Previziunile Economice Globale.
Rezumat: Previziuni Economice Globale 2010 (iunie) - Perspectiv? Regional?:
Regiunea Asia de Est ?i Pacific se a?teapt? s? creasc? cu 8,7 procente ?n 2010 ?i 7,8 procente ?n 2011. Regiunea a beneficiat de leg?turi str?nse cu China, care au deschis drumul spre redresare. ?n orice caz, puternicul impuls ?nregistrat anterior de exporturile regionale ?i produc?ie este ?n sc?dere, iar decalajele de produc?ie dispar rapid, ?i constr?ngerile privitoare la ofert? devin o limitare decisiv? pentru cre?tere. Coroborat cu influxul puternic de capital ?i sporirea lichidit??ilor, acest fapt poate pune presiune asupra infla?iei bunurilor c?t ?i a activelor. Reflect?nd ace?ti factori, cre?erea regional? ?i cea a Chinei este prev?zut? a ?ncetini spre o medie de 8,0, respectiv 8,6, ?n urm?torii doi ani.
Redresarea ?n Europa ?i Asia Central? este previzionat? la 4,1 procente ?n 2010, cu 3,2 puncte procentuale mai sc?zut? dec?t media pe cinci ani a regiunii, anterior crizei. Redresarea reflect? cre?terea puternic? din cele mai mari dou? economii ale regiunii (Rusia ?i Turcia), care reprezint? trei p?trimi din PIB-ul regional. Cre?terea ?n cele mai multe din restul economiilor din regiune se a?teapt? s? fie relativ slab? sau s? r?m?n? negativ?, continu?nd s? fie limitat? de m?surile accentuate pe care unele ??ri au fost obligate s? le pun? ?n aplicare drept consecin?? a unor mari deficite de cont curent anterioare crizei. Gradul ridicat de nesiguran??, ?mpreun? cu criza datoriilor suverane ?n c?teva din ??rile europene cu venit ridicat (Grecia, Irlanda, Italia, Portugalia ?i Spania), au creat obstacole suplimentare pentru regiune.
Redresarea ?n regiunea America Latin? ?i Caraibe — dominat? de ??ri cu venit mediu ?i exportatori de bunuri de larg consum – a beneficiat de o redresare limitat? a pre?urilor bunurilor de larg consum, o cerere mare de exporturi ?i o redresare a ciclului de stocuri. Dup? ce s-a mic?orat cu 2,3 procente estimate ?n 2009, produc?ia de bunuri ?i servicii ?n regiune este prev?zut s? creasc? cu aproape 4,3 procente pe an ?ntre 2010 ?i 2012, ceva mai redus dec?t ?n perioada de av?nt. Comer?ul puternic ?i leg?turile financiare cu Europa fac ca regiunea s? fie ?n mod special sensibil? la evolu?iile din economiile europene foarte ?ndatorate.
Perspectiva pentru regiunea Orientul Mijlociu ?i Nordul Africii va continua s? fie determinat? de pre?urile petrolului ?i activitatea economic? din Uniunea European? (principalul partener de comer? al regiunii). Pr?bu?irea pre?ului petrolului la apari?ia crizei financiare al?turi de constr?ngerile de produc?ie ale OPEC, au redus semnificativ veniturile din petrol, reduc?nd fluxurile de investi?ii str?ine directe intra-regionale, remiten?e ?i venituri din turism. ?n orice caz, volumurile ?i valorile de export sunt prev?zute a se redresa, cresc?nd cu 2,3, respectiv 13,4, procente ?n 2010. Mai mult, redresarea regional? este prev?zut a se consolida, cu cre?terea ajung?nd de la 4,0 procente ?n 2010 la 4,3 ?i 4,5 procente ?n 2011, respectiv 2012.
Cre?terea PIB-ului ?n Asia de Sud a beneficiat de redresarea cererii globale, m?surile de stimulare ?i expansiunea continu? a influxurilor de remiten?e. Afluxurile de capital, cresc?nd ca parte a PIB-ului, au sus?inut deasemenea activitatea economic? regional?. ?n ciuda unei cre?teri previzionate a cererii externe, o ?n?sprire necesar? a politicii fiscale ?i o men?inere a constr?ngerilor asupra ofertei (?n special ?n sectoarele de trasport ?i energie) se a?teapt? s? duc? la ?ncetinire a cre?terii PIB-ului la o medie de 7,5 procente ?ntre 2010 ?i 2012.
Previziunea pentru regiunea Africa subsaharian? – dominat? de ??ri cu venit redus ?i exportatoare de bunuri de consum – se a?teapt? s? continue s? se consolideze treptat, determinat? de pre?urile istoric de mari ale bunurilor de consum ?i a cererii externe mai mari. Per ansamblu, regiunea este prev?zut s? creasc? cu 4,5, 4,1 respectiv 5,3 procente ?ntre 2010 ?i 2012, de la un procent estimat de 1,6 ?n 2009. Recenta depreciere a monedei euro ar trebui s? ajute competitivitatea ??rilor ale c?ror monezi sunt legate de euro.
