BRUXELLES, 25 septembrie 2018 ¨C Politicile publice care reglementeaz? pia?a muncii, fiscalitatea ?i protec?ia social? ?n Uniunea European? trebuie reg?ndite pentru a proteja lucr?torii vulnerabili ?i pentru a putea aborda num?rul din ce ?n ce mai mare de inegalit??i, generate de evolu?ia permanent? a pie?ei muncii ?i de noile tehnologii, se explic? ?ntr-un nou raport al B?ncii Mondiale,
Raportul invit? la reg?ndirea fundamental? a politicilor sociale pentru a ?ncetini ad?ncirea diferen?elor dintre cet??enii care beneficiaz? de pe urma noilor oportunit??i economice ?i cei care sunt l?sa?i ?n urm? ?ntr-o economie mult mai dinamic? ?i flexibil?.
Raportul constat? c? grupuri extinse de persoane ?nc? benefciaz? de venituri specifice clasei mijlocii, dar nu ?i de securitatea economic? pe care au oferit-o acestea odinioar?. ?n unele state membre UE, nivelul venitului zilnic necesar pentru a evita intrarea ?n s?r?cie s-a dublat. ?n Rom?nia, bun?oar?, nivelul acestui venit a crescut de la 14 USD la 19 USD, ceea ce ?nseamn? c? acum este necesar un venit mai mare pentru a evita vulnerabilitatea gospod?riilor de a intra ?n s?r?cie. ?n acela?i timp, mai mul?i tineri au locuri de munc? de o calitate inferioar? ?n compara?ie cu persoanele mai ?n v?rst?.
?Locurile de munc? remunerate, cu contracte pe termen lung, nu mai reprezint? norma, mai ales pentru tineri ?i trebuie s? ?n?elegem cum evolueaz? inegalitatea ?i cum s? facem cre?terea mai inclusiv?¡±, a spus Cyril Muller, vicepre?edinte pentru Europa ?i Asia Central? al B?ncii Mondiale.
?n Rom?nia, ca ?i ?n alte ??ri din sudul ?i vestul Europei, procesul de polarizare a locurilor de munc? a condus la o cre?tere a ponderii num?rului de persoane angajate cu contract de munc? ?n ocupa?ii ce implica realizarea unor sarcini intensiv cognitive, care nu sunt de rutina si care presupun de obicei, angajarea unor persoane cu ?nalt? calificare, precum ?i ocupa?ii care implic? executarea unor sarcini manuale, care nu sunt de rutin?, ?i care utilizeaz? ?n mod obi?nuit indivizi slab califica?i. Cu toate acestea, aceste ocupa?iile de rutin? sunt cele mai predispuse la automatizare, iar ponderea lor ?n ocuparea for?ei de munc? a sc?zut de la 48% ?n 1997 la 38% ?n 2013. Reducerea ocupa?iilor de rutin? poate genera un sentiment de nelini?te ?n r?ndul clasei de mijloc din moment ce acestea sunt, de obicei, meserii cu calificare medie.
Pentru a face fa?? provoc?rilor, Banca Mondial? recomand? implementarea a trei abord?ri generale de politici: cre?terea protec?iei pentru toate tipurile de contracte de munc?; implementarea unor sisteme de protec?ie social? cu servicii/dispozitive de siguran?? mai bune; ?i extinderea bazelor de impozitare ?n afara modelului care acoper? numai c??tiguri ?i cheltuieli pentru a include c??tigurile de capital ?i persoanele cu venituri ridicate.
Mul?i cet??eni din UE nu se bucur? deocamdat? de beneficiile mobilit??ii sociale ?i se simt prin?i ?n capcana inegalit??ii. Politicile ineficiente din aceste domenii au dus la un declin al ?ncrederii institu?ionale ?i la o mai mare polarizare a societ??ii.
?n acela?i timp, inegalitatea dintre regiuni a crescut ?n Rom?nia. C?nd compar?m discrepan?a la nivelul bun?st?rii ?n zonele urbane ?i, respectiv, ?n zonele rurale, Rom?nia este pe locul trei ?n regiunea Europa ?i Asia Central?, dup? Georgia ?i Tadjikistan. Discrepan?ele spa?iale se manifest? nu doar la nivelul veniturilor ?i consumului, ci la nivelul altor indici relevan?i, cum ar fi punctajele ob?inute la testele PISA ¨C Programul pentru Evaluarea Interna?ional? a Elevilor. ?n 2015, ?n Rom?nia, diferen?ele constatate ?ntre rezultatele ?nregistrate la testele PISA ?n mediul urban ?i cele ?nregistrate ?n mediul rural, erau echivalente cu cel pu?in un an de ?colarizare.
De asemenea, circumstan?ele individuale de la na?tere constituie un factor determinant mai important care influen?eaz? accesul la ?nv???m?ntul ter?iar, la nivelul genera?iei care a ajuns la v?rsta majoratului la ?nceputul anilor 2000, mai degrab? dec?t la nivel genera?iei care ?i-a ?nceput studiile ?nainte de ?nceputul perioadei de tranzi?ie. ?n cazul Rom?niei, indexul inegalit??ii de ?anse ?n ceea ce prive?te accesul ?n forme de ?nv???m?nt ter?iar pentru cohorta n?scut? ?n anii 1980 este cu 40% mai mare dec?t pentru cei n?scu?i ?n anii 1940.
?Atunci c?nd ?ntreb?m oamenii despre bun?stare, ne r?spund c? sunt ?ngrijora?i de inegalitatea ?i insecuritatea ?n cre?tere. Raportul cerceteaz? cauzele acestor preocup?ri analiz?nd modific?rile din distribu?ia venitului din ultimele decenii¡±, a spus Maurizio Bussolo, economist principal pentru regiunea Europa ?i Asia Central? al B?ncii Mondiale ?i coautor al raportului. ?Credem c? ?ncercarea de a opri globalizarea sau tehnologia nu constituie o solu?ie. ?n schimb, este necesar un nou contract social, cu o metod? mai corect? de ?mp?r?ire a riscurilor ?i a oportunit??ilor, pentru a p?stra ?i a extinde impresionantele cre?teri economice din regiune care au fost ?nregistrate ?n ultimele decenii.¡±
Raportul identific? patru tipuri de inegalitate ?ntre grupuri care erodeaz? contractele sociale: disparit??ile dintre genera?ii; inegalit??ile dintre lucr?torii implica?i ?n diferite activit??i; accesul inegal la oportunit??i ?n func?ie de zona geografic?; ?i inegalit??ile bazate pe gen, etnie, mediu social ?i al?i factori, ?i nu determinate de eforturile sau abilit??ile personale.
Pornind de la rapoartele anterioare, inclusiv recent publicatul raport Cre?tere prin unitate, acest studiu arat? c? politicile ar trebui adaptate pentru a putea proteja ?i accelera remarcabilele progrese sociale f?cute de ??rile Uniunii Europene ?n ultimele decenii.
