Perspectivele de cre?tere sunt influen?ate de o decelerare manifestat? ?n SUA ?n 2014
WASHINGTON, 14 ianuarie 2014 - Conform proiec?iilor anterioare, se a?teapt? ca economia global? s? se consolideze ?n 2014, procesul de cre?tere relu?ndu-se ?n ??rile aflate ?n curs de dezvoltare, statele cu venituri mari p?r?nd s? se ?nscrie ?n sf?r?it pe o traiectorie mai bun? la cinci ani de la declan?area crizei, se afirm? ?ntr-un raport recent dat publicit??ii de c?tre Banca Mondial? ?i intitulat Global Economic Prospects (Perspectivele Economice Globale).
Consolidarea procesului de cre?tere ?n ??rile aflate ?n curs de dezvoltare este sprijinit? ?i de o intensificare a activit??ilor din statele cu venituri mari, precum ?i de cre?terea puternic? ?i consecvent? a Chinei. Cu toate acestea, perspectivele de cre?tere r?m?n vulnerabile ?n fa?a unor factori adver?i cum ar fi dob?nzile aflate ?n cre?tere la nivel global ?i o poten?ial? volatilitate a fluxurilor de capital, pe fondul m?surilor luate de Rezerva Federal? a SUA pentru retragerea masivelor stimulente monetare acordate anterior.
"Cre?terea pare s? se intensifice at?t ?n ??rile cu venituri mari, c?t ?i ?n cele ?n curs de dezvoltare, ?ns? riscurile de sc?dere continu? s? amenin?e procesul de redresare a economiei globale," a declarat Jim Yong Kim, pre?edinte al Grupului B?ncii Mondiale. "Performan?ele ?nregistrate de economiile avansate sunt acum ?ntr-un moment de av?nt, ceea ce ar trebui s? poat? veni ?n sprijinul unei cre?teri mai ?nsemnate ?i ?n ??rile ?n curs de dezvoltare ?n lunile care vor urma. Totu?i, pentru a accelera ritmul de sc?dere a nivelului de s?r?cie, na?iunile aflate ?n curs de dezvoltare vor trebui s? adopte reforme structurale de natur? s? promoveze crearea de locuri de munc?, s? consolideze sistemele financiare, precum ?i s? sus?in? plasele de siguran?? social?."
Conform proiec?iilor, exist? a?tept?ri vizavi de cre?terea global? a PIB-ului de la 2,4% ?n 2013 la 3,2% ?n anul curent, stabiliz?ndu-se la valorile de 3,4% ?i 3,5% ?n 2015 ?i respectiv 20161, procesul de accelerare ini?ial reflect?nd o cre?tere mai puternic? la nivelul ??rilor cu venituri mari.
Cre?terea - la nivelul ??rilor ?n curs de dezvoltare - se va manifesta ?ntr-un ritm mai lent dec?t a?tept?rile, de la 4,8% ?n 2013 la 5,3% ?n anul curent, apoi la 5,5% ?n 2015 ?i 5,7% ?n anul 2016. ?n ciuda faptului c? ritmul de cre?tere este cu 2,2% sub cel ?nregistrat ?n perioada boomului din perioada 2003-07, ritmul mai sc?zut de cre?tere nu constituie un motiv de ?ngrijorare. Aproape ?ntreaga plaj? de diferen?e reflect? o "decelerare" a ritmului de cre?tere "turbo" ?i nesustenabil ?nregistrat ?nainte de criz?, foarte pu?in dator?ndu-se relax?rii poten?ialului de cre?tere al ??rilor aflate ?n curs de dezvoltare. Mai mult, chiar ?i acest ritm de cre?tere diminuat (60%) reprezint? o ?mbun?t??ire substan?ial? ?n compara?ie cu cre?terea ?nregistrat? ?n anii 80 ?i la ?nceputul anilor 90.
?n ??rile cu venituri mari, ?ncetinirea procesului de cre?tere datorit? manifest?rii unor incertitudini legate de consolidarea fiscal? ?i de politicile publice, contribuind la accelerarea cre?terii economice de la 1,3% ?n 2013 la 2,2% ?n anul curent, stabiliz?ndu-se la 2,4% at?t pentru 2015, c?t ?i pentru 2016. ?n r?ndul economiilor cu venituri mari, procesul de redresare este cel mai avansat ?n SUA, unde PIB-ul a ?nregistrat o cre?tere ?n ultimele 10 trimestre. Conform proiec?iilor, economia SUA va cre?te cu 2,8% anul acesta (de la 1,8% ?n 2013), stabiliz?ndu-se undeva la 2,9% ?i 3,0% ?n 2015 ?i, respectiv, 2016. Dup? doi ani de sc?dere, ?n zona euro se a?teapt? o cre?tere de 1,1% ?n 2014, precum ?i ritmuri de cre?tere de 1,4% ?i 1,5% ?n 2015 ?i, respectiv, 2016.
"Indicatorii economici globali relev? un reviriment. Dar nu trebuie s? fii un cunosc?tor pentru a vedea ?i pericolele care p?ndesc din umbr?. Zona euro a ie?it ?ntr-adev?r din recesiune, ?ns? veniturile pe cap de locuitor sunt ?nc? ?n declin ?n mai multe ??ri. Ne a?tept?m ca ritmul de cre?tere al ??rilor ?n curs de dezvoltare s? dep??easc? 5% ?n 2014, anumite ??ri av?nd o situa?ie considerabil mai bun?, Angola cu 8%, China cu 7,7%, ?i India cu 6,2%. ?ns? este important s? evit?m o "staz?" a politicilor publice, astfel ?nc?t mugurii s? nu se usuce ?nainte de a putea ?nflori," a declarat Kaushik Basu, Vicepre?edinte Senior ?i Economist ?ef ?n cadrul B?ncii Mondiale.
??rile ?n curs de dezvoltare se confrunt? cu anumite for?e de contrabalansare, provenite din statele cu venituri mari. Consolidarea ?nregistrat? ?n statele cu venituri mari va spori cererea de exporturi din ??rile ?n curs de dezvoltare, pe de o parte, ?n acela?i timp duc?nd la cre?terea dob?nzilor care vor diminua fluxurile de capital, pe de alt? parte. Raportul con?ine o proiec?ie a schimburilor comerciale ?nregistrate la nivel global ?n leg?tur? cu care exist? a?tept?ri de cre?tere de la 3,1% ?n 2013 la 4,6% ?n anul curent, ?i cu c?te 5,1% ?n 2015 ?i ?n 2016.
Cu toate acestea, pre?urile la m?rfuri aflate ?n sc?dere vor continua s? ?in? pe loc veniturile din schimburi comerciale. ?ntre valorile maxime ?nregistrate la ?nceputul anilor 2011 ?i valorile reduse ?nregistrate ?n noiembrie 2013, pre?urile reale la energie ?i produse alimentare au sc?zut cu 9 ?i respectiv 13%, iar pre?urile la metale ?i minerale au sc?zut ?i ele cu 30%. Exist? a?tept?ri conform c?rora aceste presiuni exercitate ?n sensul sc?derii pre?urilor la m?rfuri vor persista, reflect?nd par?ial ?i oferta suplimentar?.
"Procesul de redresare aflat ?n curs de consolidare ?n ??rile cu venituri mari este foarte bine-venit, ?ns? aduce cu sine ?i riscul unor probleme generate de politicile monetare mai stricte. P?n? la ora actual?, retragerea treptat? a a?a-numitei "diminu?ri cantitative" a mers bine. Cu toate acestea, ?n cazul ?n care ratele dob?nzilor cresc prea repede, fluxurile de capital c?tre ??rile aflate ?n curs de dezvoltare ar putea sc?dea cu cel pu?in 50% mai multe luni la r?nd - put?nd provoca ?n acest fel o criz? ?n unele economii mai vulnerabile," a declarat dl. Andrew Burns, Director al Grupului pentru Perspective de Dezvoltare (Development Prospects Group) ?i autor principal al raportului citat.
Fluxurile de capital privat c?tre ??rile aflate ?n curs de dezvoltare r?m?n sensibile la evolu?ia situa?iei financiare globale. Conform proiec?iilor existente acum, av?nd ?n vedere c? politicile monetare din ??rile cu venituri mari sunt ?n curs de normalizare, ca reac?ie ?n fa?a unei cre?teri mai accentuate, ratele dob?nzilor la nivel global vor cre?te ?i ele. Ne a?tept?m ca impactul ?n?spririi condi?iilor financiare asupra investi?iilor realizate ?n ??rile aflate ?n curs de dezvoltare ?i asupra cre?terii din aceste ??ri impact s? fie modest, exist?nd ?i proiec?ii conform c?rora fluxurile de capital c?tre ??rile dezvoltate s? scad? de la 4,6% din PIB-urile ??rilor dezvoltate ?n 2013 la 4,1% ?n 2016. Cu toate acestea, ?n cazul ?n care procesul de ajustare este realizat ?n mod haotic, a?a cum s-a produs anterior ca reac?ie la specula?iile conform c?rora o decelarare se putea produce ?n prim?vara ?i vara anului 2013, dob?nzile ar putea cre?te mult mai rapid. ?n func?ie de severitatea reac?iilor de pe pia??, fluxurile de capital c?tre ??rile aflate ?n curs de dezvoltare ar putea fi reduse cu p?n? la cel pu?in 50% ?n urm?toarele luni. ?n cazul unui astfel de scenariu, ??rile care prezint? un deficit de cont curent semnificativ ?i datorii externe mari, precum ?i acele ??ri care au ?nregistrat cre?teri semnificative ale creditelor ?n anii din urm? vor fi printre cele mai vulnerabile.
De asemenea, conform raportului citat, de?i principalul risc de rentabilitate negativ? care a preocupat economia global? ?n ultimii 5 ani s-a diminuat, provoc?rile care au generat acest risc ?nc? r?m?n. Mai mult dec?t at?t, de?i ??rile aflate ?n curs de dezvoltare au reac?ionat ?n fa?a crizei financiare globale oferind o serie de stimuli de natur? fiscal? ?i monetar?, amploarea acestor m?suri s-a diminuat, bugetele guvernelor ?i balan?a conturilor curente fiind acum expuse unui deficit ?n majoritatea ??rilor.
Autorii de politici publice trebuie s? se g?ndeasc? acum la modalit??i de a reac?iona ?n fa?a impunerii unor condi?ii de finan?are mai aspre la nivel global. ??rile care dispun de zone-tampon instituite prin politici publice ?i ?n care ?ncrederea investitorilor continu? s? se manifeste se pot baza ?n continuare pe mecanismele de pia??, precum ?i pe politici macroeconomice ?i pruden?iale contraciclice pentru a putea face fa?? diminu?rii fluxurilor. ?n alte situa?ii, ?n care spa?iul de manevr? este mai limitat, ??rile pot fi for?ate s?-?i ?n?spreasc? politicile fiscale pentru a putea reduce necesarul de finan?are ?i pentru a putea cre?te ratele dob?nzilor, astfel ?nc?t s? poat? atrage fluxuri suplimentare. ?n cazul ?n care exist? ?i rezerve adecvate de moned? str?in?, acestea pot fi utilizate pentru a tempera ritmul de ajustare a ratelor de schimb, iar flexibilizarea reglement?rilor privitoare la fluxurile de capital ?i stimulentele dedicate investi?iilor str?ine directe pot contribui ?i ele la instituirea unui proces de ajustare lin. ?n cele din urm?, prin ?mbun?t??irea perspectivelor pe termen lung, va trece mai mult timp p?n? c?nd agendele de reform? credibile vor putea ?mbun?t??i ?ncrederea investitorilor ?i a pie?ei. Toate acestea pot declan?a un cerc "virtuos" al unor investi?ii mai puternice, inclusiv investi?ii str?ine ?i a unei cre?teri a randamentului pe termen mediu.
1 Lu?nd ?n considerare cotele de paritate ale puterii de cump?rare din 2005, cre?terea global? ar putea fi de 3,7%, 3,9% ?i 4% ?n 2014 ?i, respectiv, ?n 2015 ?i 2016.
C?teva date regionale importante:
Procesul de cre?tere ?n zona Asia de Est ?i Pacific a ?nregistrat o relaxare pentru cel de-al treilea an consecutiv, ajung?nd la o valoare estimat? de 7,2% ?n 2013, reflect?nd o cre?tere mai sc?zut? ?n Indonezia, Malaezia ?i Thailanda, acolo unde veniturile sc?zute din comer?ul cu m?rfuri, dar ?i politicile publice mai stricte menite s? diminueze "supra?nc?lzirea" pie?ei locale au dus la o diminuare a activit??ii generale. Vulnerabilit??ile na?ionale generate ?n anii de politici de extindere r?m?n un factor care ?ncetine?te cre?terea din aceast? regiune. PIB-ul Chinei, bun?oar?, conform proiec?iilor efectuate, va r?m?ne la o valoare constant? ?n 2014, adic? la valoarea de 7,7%, ?ncetinind p?n? la 7,5% ?n urm?torii doi ani, reflect?nd procesul de dez?ndatorare, precum ?i o diminuare a dependen?ei de investi?ii indus? prin politicile publice. Aceast? regiune este vulnerabil? ?n fa?a riscurilor inerente unor investi?ii dezordonate ale Chinei ?i ?n fa?a unei ?n?spriri bru?te a condi?iilor de finan?are la nivelul global. Exportatorii de m?rfuri sunt ?i ei vulnerabili ?n fa?a unor declinuri ale pre?urilor la m?rfuri mai abrupte dec?t erau a?teptate.
Cre?terea ?n ??rile Europei ?i Asiei Centrale s-a intensificat ?n anul 2013 ajung?nd p?n? la un procentaj estimat de 3,4%, sub ac?iunea unor exporturi mai semnificative c?tre ??rile europene cu venituri mari, pe fondul unei cre?teri semnificative ?nregistrat? la nivelul exportatorilor de energie din Asia Central?. Av?nd leg?turi comerciale ?i financiare puternice cu ??rile cu venituri mari din Europa, economiile din Europa Central? ?i de Est vor avea cel mai mult de profitat de pe urma procesului de redresare, ?ns? av?ntul cre?terii generat de exporturi mai puternice va fi par?ial compensat de o cerere na?ional? mai sc?zut? datorat? restructur?rilor din sectorul bancar, aflate ?n curs, datorit? unei situa?ii financiare interna?ionale mai stricte, precum ?i datorit? procesului de consolidare fiscal? planificat? ?i existent? manifestat ?n mai multe ??ri. Acest cumul de factori va contribui la men?inerea cre?terii la 3,5% ?n 2014, cresc?nd treptat p?n? la 3,7 ?i respectiv 3,8% ?n 2015 ?i, respectiv, ?n 2016. Riscurile includ o ?ntoarcere la sl?biciunea manifestat? ?n zona euro sau ?n Rusia, precum ?i o ajustare haotic? la situa?ia financiar? global?, mai strict?, ?i noi ?i abrupte sc?deri ale pre?urilor la m?rfurile de consum.
Rela?iile comerciale globale mai pu?in intense, condi?iile de finan?are mai stricte ?i pie?ele de m?rfuri mai pu?in "prietenoase" care s-au manifestat ?n anul 2013 au f?cut ca multe ??ri din America de Sud ?i zona Caraibelor s? continue s? se lupte cu un ritm de cre?tere relativ slab. Cre?terea cererii la nivel na?ional a devenit moderat?, ?n special ?n Brazilia, de?i activitatea ?ncepe s? ?nregistreze un reviriment ?n Mexic, iar importurile cresc din nou ?n America Central?, ?n parte ?i pe fondul extinderii Canalului Panama. Cre?terea regional? - conform proiec?iilor - va evolua de la 2,9% ?n 2014 la 3,2% ?n 2015, ?nainte de a-?i accelera ritmul ajung?nd p?n? la 3,7% ?n 2016. Cre?terea puternic? a exporturilor, ?mpreun? cu o cre?tere constant? a consumului, vor da ?i ele un nou impuls cre?terii din Brazilia, care va ajunge probabil la nivelul de 3,7% ?n 2016. Pe fondul cre?terilor din SUA, se a?teapt? ?i ?n Mexic cre?teri de p?n? la 3,4% ?n 2014, acceler?ndu-se ritmul de cre?tere p?n? la 4,2% ?n 2016. ?n aceast? regiune, sursele de risc includ - printre altele - ?i o cre?tere a dob?nzilor globale, precum ?i o sc?dere prelungit? ?i mai profund? a pre?urilor la m?rfuri.
Economiile aflate ?n curs de dezvoltare ?n zona Orientului Mijlociu ?i Africii de Nord au r?mas ?ntr-o zon? depresionar?. Tulbur?rile politice din Egipt, impasul din Tunisia, precum ?i escaladarea r?zboiului civil din Siria, care s-au reflectat ?i asupra situa?iei din zonele ?nvecinate (Liban ?i Iordania) au sl?bit activit??ile desf??urate ?n ??rile importatoare de petrol. ?n acela?i timp, probleme existente la nivelul securit??ii, grevele, problemele de infrastructur? ?i - ?n cazul Iranului - sanc?iunile interna?ionale - au afectat ?i ele negativ situa?ia statelor exportatoare de petrol. Cre?terea regional?, care ?nregistrase o contractare de p?n? la 0,1% ?n 2013, se pare c? va r?m?ne sc?zut?, perspectivele r?m?n?nd ?n continuare destul de neclare. Cre?terea total? a regiunii - conform proiec?iilor - va ajunge la 2,8% ?n 2014, instal?ndu-se la valoarea de 3,3% ?n 2015 ?i de, respectiv, 3,6% ?n 2016, adic? mult sub poten?ialul real al regiunii.
Cre?terea ?n Asia de Sud a crescut cu doar o valoare modest? (4,6%) ?n 2013, reflect?nd o sl?biciune manifestat? ?n India pe fondul infla?iei sporite ?i al deficitului de cont curent ?i guvernamental. Mai recent, exporturile regionale au ?nregistrat un reviriment, datorit? cre?terii externe mai puternice ?i datorit? unei deprecieri anterioare a rupiei indiene. Conform proiec?iilor, cre?terea regional? va cre?te la 5,7% ?n 2014, merg?nd p?n? la 6,7% ?n 2016, ?n principal pe fondul revenirii cererilor la import formulate de c?tre ??rile cu venituri mari ?i pe fondul investi?iilor regionale. Cu toate acestea, procesul de redresare avut ?n vedere depinde ?i de stabilitatea macroeconomic?, de reformele de politici publice sus?inute, precum ?i de progresele ?nregistrate pe calea reducerii constr?ngerilor vizavi de ofert?. Conform proiec?iilor existente, ?n India ritmul de cre?tere va dep??i 6% ?n exerci?iul financiar 2014-15, cresc?nd apoi p?n? la 7,1% p?n? ?n exerci?iul financiar 2016-17. Principalele riscuri identificate ?n perspectiv? sunt legate de eventualele derapaje ale reformelor fiscale ?i ale politicilor publice; gradul de incertitudine referitor la alegerile din Afghanistan, Bangladesh ?i India; consolidarea a?tept?rilor legate de infla?ie; precum ?i o ajustare dezordonat? a fluxurilor de capital ca reac?ie ?n fa?a deceler?rii ?nregistrat? ?n SUA.
Cre?terea economic? a fost reluat? ?n Africa subsaharian? ?n 2013, pe fondul unor investi?ii puternice bazate pe resurse. Cre?terea PIB s-a consolidat la o valoare estimat? de 4,7% ?n aceast? regiune. ?n afar? de Africa de Sud, cre?terea medie pentru restul regiunii a fost de 6,0%. Procesul de redresare ?nregistrat ?n prima jum?tate a anului 2013 a fost slab ?n r?ndul exportatorilor de petrol (Angola, Gabon, Nigeria), iar randamentul industrial ?n Africa de Sus s-a redus ?n T3. Cre?terea na?ional? robust?, fluxurile de investi?ii str?ine directe relativ constante ?i o rat? sc?zut? a infla?iei ar trebui s? contribuie la sprijinirea procesului de cre?tere regional? cu aproximativ 5,3% ?n 2014, cu 5,4% ?n 2015, stabiliz?ndu-se la 5,5% ?n anul 2016. Regiunea reac?ioneaz? destul de slab ?n fa?a ratelor dob?nzilor aflate ?n cre?tere, fiind ?n schimb foarte vulnerabil? ?n fa?a unor declinuri ale pre?urilor la m?rfuri mai pronun?ate dec?t a?tept?rile ?i ?n fa?a unor riscuri locale determinate de condi?iile meteorologice la care sunt expuse recoltele ?i pre?urile la produsele alimentare, de lupta politic?, de riscurile de securitate existente nordul Nigeriei, precum ?i de atacurile pira?ilor din Golful Guineei, ceea ce ar putea duce la o cre?tere a pre?urilor de transport ?i ar putea de asemenea perturba comer?ul regional.
