WASHINGTON, 20 noiembrie 2012 – Se a?teapt? ca fluxurile de remiten?e c?tre ??rile ?n curs de dezvoltare s? dep??easc? estim?rile anterioare ?i s? totalizeze 406 miliarde USD ?n acest an, ceea ce reprezint? o cre?tere cu 6,5% fa?? de valoarea ?nregistrat? anul trecut, se afirm? ?ntr-un nou raport al B?ncii Mondiale privitor la migra?ia global? ?i remiten?e.
Se estimeaz? c? remiten?ele trimise c?tre ??rile ?n curs de dezvoltare vor cre?te cu ?nc? 7,9% ?n 2013, cu 10,1% ?n 2014 ?i cu 10,7% ?n 2015, ajung?nd la suma de 534 miliarde USD ?n 2015.
La nivel global se a?teapt? ca remiten?ele, inclusiv cele care circul? spre ??rile cu venituri mari, s? totalizeze 534 miliarde USD ?n 2012, conform proiec?iilor; aceste remiten?e vor cre?te p?n? la 685 miliarde USD ?n 2015, ?n conformitate cu cel mai recent raport al B?ncii dedicat Migra?iei ?i Dezvolt?rii ?i dat publicit??ii ast?zi.
Cu toate acestea, ?n ciuda cre?terii volumului de remiten?e direc?ionat c?tre ??rile ?n curs de dezvoltare, criza economic? global? care continu? s? se manifeste a dus la o sc?dere a fluxurilor de remiten?e c?tre anumite regiuni, cele mai afectate fiind ?n special Europa ?i Asia Central? ?i Africa Sub-saharian?, ?n timp ce Asia de Sud, Orientul Mijlociu ?i Africa de Nord (?MENA”) se a?teapt? s? aib? o situa?ie mult mai bun? dec?t s-a estimat anterior.
Principalele ??ri care au primit remiten?e ?nregistrate oficial ?n 2012 au fost India (70 miliarde USD), China (66 miliarde USD), Filipine ?i Mexic (fiecare cu c?te 24 miliarde USD), ?i Nigeria (21 miliarde USD). Alte ??ri care primesc remiten?e semnificative sunt Egipt, Pakistan, Bangladesh, Vietnam ?i Liban.
Raportat la PIB propriu, ?n 2011 ??rile cu cele mai mari remiten?e au fost Tadjikistan (47%), Liberia (31%), Republica K?rg?stan (29%), Lesotho (27%), Republica Moldova (23%), Nepal (22%) ?i Samoa (21%).
“De?i lucr?torii migran?i sunt, ?ntr-o mare m?sur?, afecta?i ?n mod advers de cre?terea lent? ?nregistrat? la nivelul economiei globale, volumul remiten?elor a r?mas la valori care s-au schimbat foarte pu?in, ceea ce este remarcabil, oferind un sprijin vital nu doar familiilor s?race, dar constituind ?i o surs? constant? ?i viabil? de venit ?n valut? str?in? pentru multe ??ri s?race care primesc aceste remiten?e,” a declarat Hans Timmer, Director al Grupului B?ncii Mondiale pentru Perspective de Dezvoltare.
Regiunile ?i ??rile din care provin un num?r mare de lucr?tori migran?i c?tre ??rile exportatoare de petrol continu? s? ?nregistreze o cre?tere robust? la nivelul fluxului de remiten?e provenind din surse externe, ?n compara?ie cu valorile ?nregistrate ?n ??ri unde lucr?torii migran?i sunt foarte mult concentra?i ?n economii mai avansate, cum ar fi ??rile din Europa de Vest.
Astfel, Asia de Sud, ??rile MENA ?i regiunile Asia de Est ?i Pacific, cu un num?r mare de lucr?tori existen?i ?n ??rile din Consiliul de Cooperare al Golfului (CCG), ?nregistreaz? la nivelul remiten?elor o cre?tere care este superioar? a?tept?rilor. Pentru Asia de Sud, ?n anul 2012 remiten?ele se a?teapt? s? ajung? la o valoare total? de 109 miliarde USD, o majorare de 12,5% fa?? de 2011; se estimeaz? c? regiunea Asia de Est ?i Pacific va atrage 114 miliarde USD, ceea ce constituie o cre?tere cu 7,2% fa?? de anul 2011; ?n timp ce ??rile MENA se a?teapt? s? primeasc? 47 miliarde USD, ceea ce constituie o cre?tere de 8,4% fa?? de valorile ?nregistrate ?n anul anterior.
Remiten?ele trimise c?tre ??ri din America de Sud ?i zona Caraibelor sunt sprijnite de economii aflate ?n curs de revenire ?i de o pia?? a muncii aflat? ?n curs de ?mbun?t??ire ?n SUA, fiind ?ns? temperate de o economie european? sl?bit?. Astfel, regiunea va ?nregistra o cre?tere modest? de 2,9% ?n 2012, totaliz?nd o valoare estimat? de 64 miliarde USD.
Prin contrast, ne a?tept?m ca remiten?ele s? r?m?n? constante ?n Europa ?i Asia Central? ?i Africa sub-saharian?, ?n principal datorit? unor contrac?ii economice ?nregistrate ?n ??rile cu venituri mari. Fluxurile de remiten?e c?tre Europa ?i Asia Central? sunt estimate la o cot? care teoretic nu s-a modificat, de 41 miliarde USD ?i 31 miliarde USD la nivelul Africii sub-sahariene anul acesta, de?i conform proiec?iilor ambele regiuni vor ?nregistra o refacere robust? din punctul de vedere al fluxurilor de remiten?e ?n anul 2013.
“Lucr?torii migran?i manifest? o rezisten?? nemaipomenit? ?n fa?a crizei economice care continu? ?n ??rile avansate,” a declarat Dilip Ratha, Director ?n cadrul Unit??ii pentru Migra?ie ?i Remiten?e a B?ncii Mondiale ?i autor principal al Raportului privind Migra?ia ?i Dezvoltarea. “Rapiditatea cu care g?sesc locuri de munc? alternative ?i reducerea cheltuielilor personale a ?mpiedicat ?ntoarcerea acestora pe scar? larg? ?n ??rile de domiciliu.”
Privind spre viitor, Banca se a?teapt? ca remiten?ele s? continue s? creasc? spre toate regiunile lumii, de?i persisten?a ?omajului ?n Europa ?i atitudinea din ce ?n ce mai categoric? manifestat? ?n unele ??ri fa?? de lucr?torii migran?i antreneaz? ?i anumite riscuri serioase de sc?dere.
Un alt obstacol ?n calea fluxului de remiten?e ?l constituie comisionul costisitor pl?tibil pentru trimiterea banilor, situat la o medie de 7,5% ?n trimestrul 3 al anului 2012 pentru primele 20 de coridoare bilaterale de remiten?e ?i 9% pentru toate ??rile pentru care avem disponibile date cu privire la comisioanele percepute. Comisionul mediu de remiten?? pentru Africa Sub-saharian? a fost de 12,4%, ceea ce constituie cea mai mare valoare la nivelul tuturor ??rilor ?n curs de dezvoltare.
De asemenea, ?n Raportul privind Migra?ia ?i Dezvoltarea se mai observ? ?i c? anticip?rile privitoare la remiten?ele trimise cu ajutorul tranzac?iilor realizate pe mobil ?nc? nu au fost ?ndeplinite, ?n ciuda av?ntului pe care l-a cunoscut utilizarea telefoniei mobile ?n toate ??rile ?n curs de dezvoltare. Remiten?ele trimise cu ajutorul tranzac?iilor realizate pe mobil se ?ncadreaz? ?n golul legislativ dintre reglement?rile financiare ?i cele privind telecomunica?iile, multe b?nci centrale interzic?nd institu?iilor nebancare s? furnizeze servicii financiare. Astfel, b?ncile centrale ?i autorit??ile din domeniul telecomunica?iilor trebuie s? se ?nt?lneasc? ?i s? elaboreze reguli destinate acestui gen de remiten?e.
Raportul citat abordeaz? pe scurt ?i problema punerii ?n aplicare a noilor reglement?ri dedicate remiten?elor ?n SUA ?i Europa ?i concluzioneaz? c? este posibil ca aceste reglement?ri s? duc? la o sc?dere a comisioanelor pentru remiten?e pe termen lung, prin intensificarea concuren?ei ?i prin ?mbun?t??irea protec?iei consumatorilor.
“Comunitatea global? a ?nregistrat progrese ?n trei din cele patru domenii de interes aflate pe agenda global? a remiten?elor – datele, comisioanele de remiten?? ?i valorificarea remiten?elor pentru ob?inerea accesului pe pie?ele de capital ?n diverse ??ri. Cu toate acestea, progresul ?nregistrat a fost destul de sc?zut cu privire la crearea unei leg?turi ?ntre remiten?e ?i accesul categoriilor s?race la serviciile financiare. Exist? un mare poten?ial de dezvoltare a micro-economiilor legate de aceste remiten?e ?i scheme de micro-asigurare, precum ?i pentru finan?area IMM-urilor,” a mai declarat Ratha.
?n calitate de juc?tor-cheie pe scena migra?iei ?i remiten?elor, Banca Mondial? depune acum eforturi pe marginea unei noi ini?iative, Parteneriatul Global pentru Cunoa?tere ?n domeniul Migra?iei ?i Dezvolt?rii (Global Knowledge Partnership on Migration and Development - KNOMAD), al c?rui obiectiv este s? faciliteze dezbaterile multidisciplinare ?i discu?iile pe teme de migra?ie, dezvoltarea unor op?iuni de dezvoltare, ?i acordarea de ajutor pentru ??rile care trimit ?i primesc remiten?e ?n vederea implement?rii unor politici-pilot.
De asemenea, Banca Mondial? continu? s? ?nregistreze progrese considerabile ?n dezvoltarea de instrumente financiare pentru a valorifica migra?ia ?i remiten?ele ?n scopul sus?inerii dezvolt?rii na?ionale. Leg?turile cu diaspora pot constitui un puternic instrument financiar necesar pentru mobilizarea economiilor diasporei pentru a finan?a anumite proiecte ale sectorului privat ?i public, precum ?i pentru a contribui la ?mbun?t??irea profilului datoriei ?n ?ara de destina?ie. De asemenea, Banca a creat ?i un Grup de Lucru pentru Leg?tura cu Diaspora (Diaspora Bond Task Force) pentru a furniza asisten?? tehnic? acelor ??ri care sunt interesate s? sus?in? leg?tur? cu diaspora pentru finan?area unor proiecte de dezvoltare.
