Å·ÃÀÈÕb´óƬ

Economia Moldovei d? semne de redresare, de?i provoc?rile f?r? precedent ca urmare a efectelor de propagare generate de invazia Rusiei asupra Ucrainei sunt ?nc? prezente. Redresarea economic? moderat? ?nregistrat? ?n prima jum?tate a anului 2024 a permis ?mbun?t??irea situa?iei privind veniturile ?i investi?iile gospod?riilor. Cu toate acestea, exist? un ?ir de riscuri macroeconomice semnificative, cum ar fi poten?ialitatea intensific?rii r?zboiului din Ucraina, perturb?rile suplimentare ?n procesul de aprovizionare cu energie, ?n special ?ntreruperea poten?ial? a tranzitului de gaze prin Ucraina ?i turbulen?ele electorale generate de alegerile viitoare din 2024 ?i 2025. Perspectivele pe termen mediu ale Moldovei depind de reformele structurale ?i progresele ob?inute ?n direc?ia ader?rii la UE.  

?n ciuda unei cre?teri economice sus?inute pe parcursul a dou? decenii, s?r?cia este ?n continuare omniprezent?, ?n special ?n regiunile rurale, unde popula?ia se confrunt? cu acces limitat la servicii ?i oportunit??i economice viabile. Mijloacele tradi?ionale de atenuare a s?r?ciei, cum ar fi remiten?ele ?i asisten?a social?, ?ncetinesc, iar nivelul redus de participare a for?ei de munc? ?i de ocupare a for?ei de munc? ?mpiedic? trecerea la abordarea reducerii s?r?ciei pe baza cre?rii locurilor de munc?, fapt ce subliniaz? necesitatea urgent? a reformelor structurale. Circa un sfert din tinerii cu v?rsta cuprins? ?ntre 15 ani ?i 34 ani nu sunt implica?i nici ?n c?mpul muncii, nici ?n procesul de educa?ie ?i formare (NEET). Moldova se confrunt? cu provoc?ri structurale, inclusiv cre?terea sc?zut? a productivit??ii, deficien?e de guvernare, interven?ia excesiv? a statului ?n economie, concuren?? limitat?, un mediu de afaceri dezechilibrat, precum ?i distorsiuni fiscale.

?ara r?m?ne a fi vulnerabil? ?n fa?a unor fenomene  meteorologice extreme ?i a ?ocurilor energetice din cauza dependen?ei sale puternice de importurile de energie ?i a diversific?rii limitate a surselor de energie. Schimb?rile climatice agraveaz? aceste vulnerabilit??i, frecven?a ?i severitatea secetelor ?i a altor riscuri naturale fiind ?n cre?tere, iar acest fapt impune riscuri substan?iale pentru sectorul agricol ?i mijloacele de trai din Moldova. ?n contextul statutului de candidat la UE, necesitatea unui impuls puternic de reformare ?i a unor investi?i ?n sprijinul stimul?rii cre?terii economice ?i al consolid?rii rezisten?ei la schimb?rile climatice este imperativ? pentru a promova dezvoltarea durabil? ?i pe termen lung ?i convergen?a cu nivelurile de venit ale UE.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024

Actualul al Grupului Banca Mondial? are obiectivul de a adresa provoc?rile duble ale crizei actuale generate de invazia Ucrainei de c?tre Rusia, precum ?i de problemele de reform? pe termen lung, prin abordarea treptat? a activit??ilor ?n sprijinul agendei de dezvoltare a guvernului ?i a obiectivului de avansare pe calea ader?rii la Uniunea European?. CPT aplic? o abordare flexibil? privind identificarea activit??ilor ¨C at?t a celor de creditare, c?t ?i analitice ¨C ?n cadrul obiectivului general de sprijin pentru dezvoltarea ?i competitivitatea ecologic?, rezistent? ?i incluziv? ?n Moldova. Cadrul se bazeaz? pe trei obiective de nivel ?nalt: (i) cre?terea nivelului de ocupare formal? a for?ei de munc?; (ii) ?mbun?t??irea capitalului uman; ?i (iii) cre?terea investi?iilor ecologice ?i rezistente. Obiectivele CPT vizeaz? domenii cheie, inclusiv competitivitatea ?ntreprinderilor, reducerea poverii de reglementare, aspecte cheie privind serviciile de s?n?tate ?i educa?ie, consolidarea securit??ii ?i eficien?ei energetice, investi?iile ecologice, ?n special ?n infrastructur? ?i agricultur?. O caracteristic? esen?ial? a CPT este determinat? de ac?iunile urm?rite ?n contextul consolid?rii capacit??ilor ?i ?n cel al digitaliz?rii ?n vederea fortific?rii sistemelor ?i institu?iilor din cadrul multiplilor actori guvernamentali ?i priva?i la nivel na?ional ?i local.

Banca Mondial? a instituit, de asemenea, un program de fond fiduciar cu donatori multipli, care are drept scop completarea implement?rii CPT ?i sprijinirea Guvernului Republicii Moldova ?n investirea ?n consolidarea capacit??ilor acestora de a deveni mai competitive, mai rezistente ?i mai incluzive ?n contextul avans?rii ??rii pe calea integr?rii cu Europa. Programul Fondului Fiduciar Multi-donator ¡±Cre?tere, Rezilien?? ?i Oportunit??i pentru Bun?stare ?n Moldova¡± (M-GROW), gestionat de Banca Mondial?, va oferi un mecanism coordonat de finan?are ?i sprijin pentru a sprijini guvernul ?n mobilizarea fondurilor pentru proiecte transformatoare ?i de ?nt?rire a capacit??ilor  pentru preg?tirea ?i implementarea acestora. Priorit??ile ini?iale ale M-GROW vizeaz? ac?iunile ?n sprijinul consolid?rii competitivit??ii, eficien?a energetic? ?i fortificarea mediului institu?ional ?i de guvernan??. Printre partenerii fondatori ai M-GROW se num?r? Irlanda, Norvegia ?i Regatul Unit, care au contribuit ?mpreun? cu echivalentul a 23,8 milioane USD.

Ca parte a reprezentan?ei comune pentru ?ar? a Grupului Banca Mondial? pentru Moldova, IFC, care se axeaz? pe dezvoltarea sectorului privat, continu? s? sprijine tranzi?ia Moldovei c?tre un nou model de cre?tere ?i aderarea la UE prin promovarea dezvolt?rii ecologice, rezistente ?i incluzive. Acest obiectiv este urm?rit prin investi?ii ?i servicii de consiliere ?n sprijinul ?mbun?t??irii eficien?ei, sporiri productivit??ii ?i dezvolt?rii lan?ului valoric ?ntre sectoare. IFC ??i propune s? sprijine ?ara ?n dezvoltarea de parteneriate public-private (PPP) ?n sectorul transporturilor ?i energiei regenerabile. ?n plus, IFC inten?ioneaz? s? investeasc? ?n sectoarele cheie identificate ca priorit??i ?n din 2022, care a eviden?iat prezen?a unui poten?ial semnificativ de cre?tere ?n dou? sectoare favorabile ¡ª (i) servicii financiare ?i (ii) transport ?i logistic? ¡ª ?i trei sectoare tranzac?ionabile: (iii) energie regenerabil?, (v) afacerile agricole ?i (v) externalizarea serviciilor TIC/proceselor de afaceri.

Angajamentele actuale ale Agen?iei Multilaterale de Garantare a Investi?iilor (MIGA), un membru al Grupului Banca Mondial?, includ investi?ii prin oferte de asigur?ri de risc politic ?i economic.

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024

Evolu?ii economice recente

?n ciuda provoc?rilor f?r? precedent ca urmare a efectelor de propagare generate de invazia Rusiei asupra Ucrainei, economia d? semne promi??toare de redresare. ?n prima jum?tate a anului 2024, economia a crescut cu 2,2% ca urmare a revenirilor ?n comer?ul intern, produc?ie ?i a unei recuper?ri substan?iale ?n sectorul energetic, care a ?nregistrat o cre?tere de dou? cifre dup? criza energetic? din 2023. Sectorul IT atest? ?n continuare o cre?tere solid?, iar cel agricol r?m?ne a fi robust, de?i efectele perioadelor secetoase de var? asupra randamentelor pot ap?rea mai t?rziu. Pe partea cererii, cre?terea a fost sus?inut? de investi?ii ?i cre?terea varia?iei stocurilor, ?n timp ce exporturile nete au ?nregistrat un impact negativ din cauza cre?terii importurilor¡±. Consumul privat a sporit odat? cu cre?terea veniturilor disponibile ?i sc?derea ratelor dob?nzilor. Deficitul de cont curent (DCC) s-a ?mbun?t??it, ?nsum?nd 11,8% din PIB ?n primul trimestru al anului 2024, ?n ciuda unei reduceri de 6,5% a valorii remiten?elor. Aceast? ameliorare a fost determinat? de un deficit comercial mai restr?ns, precum ?i de consolid?rile ?n contul de distribuire primar? a veniturilor. DCC a fost finan?at, ?n principal, prin numerar, depozite ?i ?mprumuturi comerciale, iar investi?iile directe au sc?zut. Datoria extern? s-a redus cu 2,4 puncte procentuale de la sf?r?itul anului 2023, ajung?nd la 60,9% din PIB. Infla?ia a continuat s? scad? ?n 2024, ajung?nd ?n medie la 4,2% (YoY) ?n primele opt luni, ca urmare a unei cereri interne mai slabe ?i a pre?urilor mai joase la energie. Ca r?spuns, Banca Central? a redus rata de baz? a dob?nzii de la 4,75% la ?nceputul anului 2024 la 3,6% ?n august 2024. ?n aceea?i perioad?, b?ncile ?i-au men?inut un nivel ?nalt al lichidit??ii, iar ponderea creditelor neperformante a sc?zut la 6,1%, acesta fiind nivelul minim ?nregistrat ?n ultimii cinci ani. ?n perioada ianuarie-iulie, veniturile totale au crescut cu 12,2%, YoY, determinate de contribu?iile sociale, TVA ?i accizele la m?rfurile importate ?i impozitele pe venitul persoanelor fizice. Cheltuielile pentru sus?inerea economiei au r?mas ?nalte, inclusiv cheltuielile pentru salarii, subven?ii ?i bunuri ?i servicii. Deficitul fiscal a ?nregistrat 3% din PIB. Datoria public? ?i public garantat? a sc?zut la 33,8% din PIB ?n prima jum?tate a anului 2024. Ratele s?r?ciei, m?surate prin pragul s?r?ciei PPP ?n valoare de 6,85 USD ?n 2017, se anticipeaz? a fi r?mas stabile, sc?z?nd marginal de la 15,7% ?n 2022 la 13,3% ?n 2023.

Perspective economice

Conform proiect?rilor, economia urmeaz? s? creasc? cu 2,8% ?n 2024, fiind sus?inut? de o majorare a salariilor reale, aceasta fiind determinat? de reducerea infla?iei, rate favorabile ale dob?nzilor ?i un impuls fiscal pozitiv. ?n ciuda sc?derii volumului de remiten?e reale, consumul privat este de a?teptat s? constituie un factor important de cre?tere, fiind sus?inut de progrese treptate ?n domeniul investi?iilor. Evolu?ia importurilor ?i reducerea cererii externe pentru exporturi vor avea ca rezultat o contribu?ie negativ? a exporturilor nete. Pe partea ofertei, cre?terea va fi sus?inut? de sectorul IT ?i de comer?ul intern. Conform estim?rilor, se anticipeaz? o cre?tere a contribu?iei sectorului industrial, de?i cererea extern? r?m?ne a fi sub nivelurile ?nregistrate ?nainte de anul 2021. Agricultura va avea o dinamic? modest? din cauza perioadelor de secet? ?n timpul verii, ?n ciuda rezultatelor solide ob?inute la ?nceputul anului. Cre?terea pe termen mediu va fi alimentat? de reforme axate pe diversificarea economic? ?i competitivitate, ?n conformitate cu agenda de aderare la UE. Se estimeaz? c? infla?ia se va men?ine aproape de limita inferioar? a intervalului ?int? de 3,5%-6,5% ?n 2024, ?nsum?nd o medie pe termen mediu de circa 5%. Cu toate acestea, infla?ia r?m?ne sensibil? la factorii determina?i de ofert?, cum ar fi tensiunile geopolitice, pre?urile la energie ?i condi?iile climatice. Se preconizeaz? reducerea ?n continuare a DCC ?n 2024, cu ?mbun?t??irea ?n paralel a balan?ei comerciale ?i stabilitatea remiten?elor din UE. Or, este posibil ca acesta s? r?m?n? peste nivelurile pre-pandemie din cauza pre?urilor ridicate la import, a costurilor de transport ?i a volumului redus de investi?ii str?ine directe pe fundalul incertitudinilor continue. Conform estim?rilor, deficitul fiscal va r?m?ne ?nalt, constituind 4,1% din PIB ?n 2024, din cauza cheltuielilor pentru sprijinul economic, asisten?a acordat? refugia?ilor ?i infrastructurii. Se preconizeaz? c? acesta va sc?dea la 3% din PIB p?n? ?n 2026, pe m?sura reducerii sprijinului fiscal. Odat? cu diminuarea presiunilor infla?ioniste, rata s?r?ciei, m?surat? prin pragul de s?r?cie PPP de 6,85 USD ?n 2017, urmeaz? s? scad? la 10,63% ?n 2024. Odat? cu redresarea economic? anticipat? ?i normalizarea nivelului infla?iei, s?r?cia este proiectat? s? scad? ?n continuare la 8,6% ?n 2025 .

Ultima actualizare: 23 octombrie 2024